Proteinele reprezintă „cărămida” construcției de celule si sunt implicate în toate procesele esentiale de funcționare a corpului. În organism acestea se descompun in aminoacizi. Există 2 tipuri de aminoacizi: esentiali (pe care corpul nu poate să ii creeze, fiind nevoit să ii ia din alimente) si neesențiali (se produc în organism)
Putin despre masa musculară. O masă musculară dezvoltată (construita si mentinuta prin alimentație sănătoasă și exercițiu fizic moderat) crește rata metabolică, implicit ne simtim mai energici, dispar depozitele de tesut adipos. De retinut ca grăsimea nu se transformă niciodată în mușchi, sunt două tesuturi complet diferite!
Care este necesarul proteic zilnic? Sunt o multime de teorii, formule de calcul in functie de înălțime, vârsta, nivel de activitate fizică.
Putem să reținem că avem nevoie de minim 1 gram de proteine per kg corp si pana in 2 grame in cazul unui bărbat care face sport. Sunt care mânca și 3 sau 4 grame per kg corp.
Despre consumul exagerat de proteine o scurtă remarcă. Acestea se digera in stomac in mediu acid. Avem nevoie sa alcalinizam acest mediu si sa eliminăm reziduurile rezultate in urma digestie proteinele. Lângă orice friptură legume crude cu frunze verzi (o salată generoasă) vine cu un plus de enzime digestive si fibre. Și bem multă apă în timpul zilei pt a favoriza eliminarea.
Excesul de proteine animale in alimentație duce la riscul de boala ă boierilor „guta” care vine cu dureri articulare datorate depunerile de acid uric. De aceea am zis mai sus de salate si apă.
Proteine găsim din două surse, vegetale sau animale. Atentie la excesul de proteine animale care mai aduc in plus si grăsimi saturate care nu aduc beneficii pentru sănătatea sistemului cardiovascular.
Proteine animale:
albusul de ou (e luat ca etalon pentru conținutul de proteine, în limba germană proteină = eisweiss (albus de ou)
Piept de pui sau curcan
Pește începând de la banalele sardine, macrou, ton, păstrav până la somon (vin cu plus de grăsimi sănătoase)
Carne de vită sau porc (părțile slabe, cotlet)
Branzeturi si lactate fermentate – iaurt sau chefir (cu un plus de bacterii benefice florei intestinale)
Proteine vegetale:
Prima in top se gaseste soia (conține toți aminoacizii esentiali, asemeni cărnii dar are avantajul ca nu are grăsimi saturate). Consumati tofu ca alternativă la brânză sau prăjiți boabe de soia in cuptor pentru a avea o gustare proteică sănătoasă!
Fasole, linte, naut, ciupercile conțin de asemenea proteine. Lintea conține aproximativ 25% proteină. Toate „boabele” contribuie cu o mare cantitate de fibre, atât de importante pentru un tranzit eficient.
Nucile si semințele conțin anumite cantități de proteine, atenție însă la cantitati, deși sunt sanatoase au multe calorii. De exemplu arahidele au 26% proteine. Folositi unt de arahide (fara adaus de zahăr, sare și ulei de palmier)
Cerealele si unele pseudo cereale. Exemple foarte bune sunt hrisca, quinoa și amaranth.
Ca să fim siguri că am inclus toți aminoacizii esentiali, trebuie sa ne hrănim zilnic, dar moderat cu proteine de bună calitate (de origine animală). Dacă acest lucru nu este posibil, atunci cu cât mâncăm o mai mare diversitate de proteine vegetale avem toate șansele să fi introdus toți aminoacizii esentiali!
Cu drag si bucurie!
